sâmbătă, 12 iunie 2010

Povestioara blogului meu

Am un înger păzitor - şi cînd spun înger, e chiar înger! - care, mă tot îndeamnă, de ceva vreme, să-mi fac un blog. Am privit cu multă suspiciune propunerea lui, dar, până la urmă, l-am făcut. Îmi este foarte greu să scriu scrieri deştepte, ştiind că s-ar putea să fie citite de mai mult de o persoană. Cu siguranţă asta nu s-ar fi întâmplat dacă, de câteva zile, nu-mi găseam o nouă dragoste. Pe unii îi apucă brusc foamea, pe alţii dorul de ducă... :) Pe mine, însă, m-a apucat brusc nevoia de-a picta.
Toate bune - căci unde dragoste nu e... - doar că noua mea pasiune e cam costisitoare. Dar, cum prietenii la nevoie se cunosc - da, ştiu, e o excepţie în cazul meu - îi mulţumesc dragei mele Dana (Pusica) din Cluj, că a investit în uleiuri şi pensule pentru nevoile mele brusc creative, fără să mă întrebe dacă măcar ştiu să pictez.
Mă veţi întreba, firesc, ce-are a face entuziasmul meu într-ale artelor cu facerea unui blog.
Păi are! Sunt, de ceva vreme, bolnavă de cancer. În ce mă priveşte, asta nu este tocmai o problemă. Dar cunosc multe persoane care nu se pot obişnui cu gândul că au această boală şi singura lor activitate este aceea de a aştepta să plece.
Îmi doresc din suflet ca măcar o parte din cei afectaţi de cancer sau orice altă boală necruţătoare (?!) să-mi citească blogul. Vreau să le spun că, boala, oricare ar fi ea, trebuie ignorata cu toată nepăsarea şi nesimţirea de care putem da dovadă. Boala e asemenea animalelor - dacă ţi-e frică, te simte şi atacă. Dacă o ignori, se supără şi pleacă.
Ei, dar problema este că nu poţi ignora ceva la care te gândeşti zi după zi şi noapte după noapte. Şi atunci, faceţi tot ce vă trece prin minte. Constructiv şi frumos, normal :)
Şi uite aşa, întru menţinerea unei ignorări cât mai aproape de perfecţiune a bolii mele, m-am apucat să pictez. Şi, credeţi-mă, nu uit doar de boală; uit să mănânc, uit că am o pensie de mizerie, uit de minunata noastră politichie românească.
Mi-am propus ca, în acest blog, să ridic moralul celor aflaţi în aceeaşi situaţie ca a mea şi, normal, să postez cu grijă şi multă dragoste, tot ce voi picta. De vă va bucura ochiul şi poate puţin şi sufletul, eu voi considera că menirea mea în ale artei va fi împlinită.
Şi, pentru ca voi, cei sănătoşi să nu mă ocoliţi, mai am o vorbă să spun: nu uitaţi să trăiţi fiecare zi ca şi cum ar fi ultima.
Cu drag, pe mâine, când voi posta şi prima mea pictură :)

18 comentarii:

  1. Iti doresc ca optimismul sa nu te paraseasca niciodata. Multa energie si inspiratie!

    Cu drag,
    Doina

    RăspundețiȘtergere
  2. Imi place optimismul tau draga Misha,astfel ai puterea de a merge mai departe, nu te gandi la boala si la absolut nimik, decat sa te bucuri de viata ptr ca ai alaturi un om care te iubeste enorm, si neconditionat.Va doresc fericire si impliniri


    Cu drag Lacrima

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc, Doina. Multe n-an si mai multe pot pierde, dar optimismul nu!
    Cu drag, Misha

    RăspundețiȘtergere
  4. Draga Lacrima
    Ingerul meu pazitor ma iubeste, fireste, ca altfel ar pazi pe altcineva:) Iar cat timp il am, nu mi se poate intampla nimic rau.
    Multumesc pentru urari.
    Toate cele bune!

    RăspundețiȘtergere
  5. Iti doresc bafta si multa inspiratie pe viitor. Astept invitatie la prima ta expozitie :)
    Va pupa Oti

    RăspundețiȘtergere
  6. :) imi pare bine ca ti-ai facut blog draga Mihaela! Nu stiam ca ai asa un talent si in ale picturii. Sunt foarte faine lucrarile de pana acum si sper vina si altele. Nici ideea unei mici expozitii nu ar fi rea! Intre timp te pun in blogroll si astept noile picturi!

    Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
  7. OOOO... ce lume noua:) ma bucur sa te "vad", anamaria! Nu stiu ce-i aia blogroll, da suna bine. Daca ajuta, eu n-am sa te opresc:p Multumesc mult. Sa ne auzim sanatoase!

    RăspundețiȘtergere
  8. Mult succes, Misha! Asteptam prima expozitie!

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc mult! Sa ai gura aurita, acidula. Eu sunt o visatoare, deci, de ce nu?:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Draga Mihaela incet incet iti descoperi aici multi prieteni dar in acelasi timp te descoperi si pe tine ptr ca in picturile tale ramene si o parte din sufletul tau.E frumos ceea ce faci tu si cred ca ar putea sa incerce si alti astfel isi ocupa timpul liber si lasa ceva in urma lor.Felicitari, sincer imi plac foarte mult picturile tale, :) poate am sa incerc si eu dar...cred ca ar iesi tampeni.Sunt o zbuciumata de fel :).

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc, anonima. Da, imi fac prieteni si asta ma bucura, doar ca nu prea stiu cum sa le spun. Anonim pagina 1, anonima pag. 15... Tare fain ar fi daca ati pune si voi, acolo, un nume de "scena" cand imi lasati un comentariu. Nu de alta, dar sa stiu daca ati intrat si a doua oara:))

    RăspundețiȘtergere
  12. Buna Mandy,

    Te-am descoperit azi. Esti un om minunat, cu mult optimism , umor, talent in a scrie frumos si chiar si in pictura eu cred ca poti sa ne arati multe.
    Mult sanatate si noroc, si sa aud ca te-ai facut bine.

    Ana Savaniu (Scafandru)

    RăspundețiȘtergere
  13. Multumesc, Ana. Sa ma fac bine? Pai, draga mea, eu n-am nimic. Nici nu-mi amintesc sa fi fost bolnava vreodata. Si, totusi, n-am sa risc cu vechiul si clasicul "care sanatate v-o doresc si voua". Ca, na. am o retinere:p Te mai astept!

    RăspundețiȘtergere
  14. Buna, Mihaela
    Picturile si optimismul tau mi-au facut bine. Multumesc!
    Rar gasesti oameni ca tine.
    Liliana

    RăspundețiȘtergere
  15. Liliana, in sfarsit o vorba care ma face sa cred si sa sper ca, macar pe ici pe colo, mi-am atins scopul. Iti multumesc mult!

    RăspundețiȘtergere
  16. buna Misha ....ssunt Gabi(Olguta numele de "scena" din scrablle)cu fetita Otilia
    pentru care am primit din partea ta cel mai frumos cadou un mare tapet cu poza Otiliei)

    Ma bucur sa te regasesc ,stiam ca esti o luptatoare dar tu esti mult mai mult , esti o invingatoare si nu oricare , ci una creatoare :)

    Mi-am deleectat priviea cu tablourile tale , sunt pline de profunzime , de trairi ...de spirit .Felicitarisi da-i inainte , ASTA E CALEA
    A trebuit sa ai aceasta incercare ca sa descoperi aceasta pasiune, dar eu zic ca nimic din ce ai avut inainte nu se compara cu ce ai acum , si ca acum abia te bucuri de tot ceea ce inseamna viata .

    In alta ordine de idei as vrea sa promovez ceea ce faci tu mai ales ca am posibilitatea expunerii unui vernisaj (la mine la locatie).Astept sa-mi spui de orice ai nevoie si sa ma anunti cand esti pregatita sa-l tii .Poti merge chiar pe o tema legata de copii si nu numai ...deci un vernisaj la Bucuresti locatie asigurata , promovare asigurata , masa si cazare asigurata .Daca pana atunci ai nevoie de ceva nu ezita sa -mi spui . Te tzuc si astept sa-mi dai vesti
    Gabi

    RăspundețiȘtergere
  17. Olguta, tzuc si eu tare-tare. Ti-am raspuns pe 28.10 (la Flori de gheata).

    RăspundețiȘtergere