Toamna se numără… dovlecii

Eu nu-s grăbită de felul meu – că deh, sunt ardeleancă – dar am sărit peste vară şi am cules deja dovlecii. Aş fi putut picta şi ceva de sezon, dar sunt mărunte toate. Cam cât ar fi trebuit să stau aplecată peste pânza asta, să pictez caise, sau cireşe, sau, o, nu, că mă ia cu ameţeală gândindu-mă la afine. Şi unde le stă mai bine dovlecilor, decât pe o prispă de casă de la ţară. Când priviţi această lucrare, să nu schiţaţi nici un gest, că eu sunt acolo, în spatele geamului, şi vă văăăd.  No, bine, dacă-i un gest ce m-ar face să cred că vă place ce vedeţi, schiţaţi-l dară.
Să aveţi o duminică minunată… sau ce-a mai rămas din ea.

Lucrare executată în ulei pe pânză, dimensiuni 80x80 cm.