luni, 31 ianuarie 2011

Pastel. Pastel?

Atât de mult îmi place să lucrez în pastel, încât, după ce l-am „gustat” în crud, l-am întins pe acuarelă, acum pe cărbune şi, dacă mă supăr, îl voi întinde şi pe pâine. Trebuie să fac oareşce tehnici mixte şi, doar aşa, ca să nu şomeze cei de la OSIM, m-am apucat să inventez metode… Foarte probabil că distinşii mei profesori vor spune, în cor organizat, că am „chiciulit” cărbunele. Poate chiar există tehnica asta. S-ar putea ca, până mâine dimineaţă, să am surpriza să găsesc pe lucrare doar cărbunele iniţial (că nu am întrebat nici pastelul dacă îi place de cărbune, nici cărbunele dacă se dă în vânt după pastel). Am făcut puţin pe peţitoarea. Că, sincer, eu nu prea cred în dragoste la prima vedere şi, poate, cine ştie, încet, încet se vor obişnui împreună. Oricum, mai am nişte lac fixativ prin casă, de pe vremea când aveam ceea ce se numeşte, podoabă capilară de aşezat în poziţii care sfidau gravitaţia. Nu ştiu dacă place ce postez eu acum, dar ştiu o treabă, anume că sticlele îmi ies cu predilecţie foarte fain. Să aibă asta vreo semnificaţie? M-aş mira, că mie doctorul mi-a recomandat să nu. Iar eu, având o fire foarte ascultătoare, m-am conformat şi, deci, nu… Sigură fiind că aţi priceput tot, vă las, că mai am de lucru de nu-mi văd… De fapt, nu mai văd, că mi s-au schimbat dioptriile şi mie nu mi-a spus nimeni.
Respecte!

2 comentarii:

  1. Taceri/
    Doar aburi/
    Sticla.

    In camera/
    Umbre/
    Sarmane Yorick...

    Arigato gozaimashita, Mishule!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, Meikyo, adevar graiesti. Pacat ca-i... goala:p

    RăspundețiȘtergere