Oare, când Dumnezeu a făcut florile, nu s-a gândit nici o clipă la ce ne supune pe noi, novicii într-ale picturii? Toată lumea îmi spune: dacă vrei să vinzi, pictează flori. Simt eu, însă, aşa, că nu îmi este croită pensula pentru flori. Îngerul meu mi-a umplut casa, cu ce altceva în sezonul acesta, decât cu floarea soarelui şi mi-a şoptit, cumva insinuant: uite ce frumoase sunt, hai că poţi! Pfuai, ce mă răscoleşte pe mine chestia cu ştiu că poţi… Mi-am pus - cu greu -, nervii, înapoi în cutiuţa lor şi, cu un calm absolut aparent, m-am apucat să pictez. Ce m-a liniştit, oarecum, este că m-am gândit imediat la doamna Claudia Mihai. Cei care îndrăgiţi jocul de scrabble, ştiţi despre cine vorbesc. Dumneaei a făcut o prezentare a blogului meu, pe site-ul www.scrabblero.ro, prezentare ce mi-a mers la suflet. Şi, cum nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită (sic), îi dedic aceste flori. Nu de alta, dar mi-a spus că i-ar fi plăcut tabloul cu flori (ăla care conţinea şi o părere de floarea soarelui). Din păcate, e dat. Dar l-am făcut pe ăsta. Tot o părere de flori de soare. Nu vă mai legaţi de mine, da? Cum să fi spus? Flori de floarea soarelui? Multe de floarea soarelui? Sau o grămadă de floarea soarelui? Da, aşa parcă sună mai bine. Poate, puţin prea grămadă...
Şi, până la urmă, de ce oare mă jenez eu de câte ori nu mi se mişcă pensula în stilul lui Vincent al Goghului?!
În speranţa că veţi continua să fiţi blânzi cu mine, să ne revedem sănătoşi.
Îmi aminteşti de titlul albumului lui McCartney, Flowers In The Dirt. Săracele două petale, se dau cu paraşuta spre o masă luminoasă, albă, chit că e din plastic. Tencuiala roşie,neterminată, îmi pare superbă de aici, dacă nu mă apropii prea mult :) Fetele astea izbucnite la colţ vor soarele din care se trag. Mmm, şi dacă tulpinile ar fi mai rumenite, poate aş scăpa de obsesia verdelui de C.F.S. (Combinatul de Fibre Sintetice din frumosul meu oraş -care acum a dat faliment), verde din helăncile, verde din baticurile, verde din pardesiurile, verde chiar şi din umbrelele fetelor care umpleau tramvaiele venind şi plecând dinspre sfânta muncă de la oraş. Scuză-mi critica, Misha. Am prins vremuri în care sărăcia şi stereotipiile acelei epoci mă demolau. Ce noroc am avut c-am fugit să fac armata. După ce am terminat-o, s-a terminat coşmarul. Şi încet, încet, pe an ce trecea, s-a spulberat şi câte un vis, până nu au mai rămas decât degetele de la o mână. Din verdele de C.F.S. ne-a rămas atotpătrunzătorul gri. După blocuri.
Hai sa-ti mai spun si eu ce flori mai rad spre soare in perioada asta. Sunt macii si albastrelele din lanurile de grau neierbicidate. Si pentru cel ce apreciaza frumosul este o bucurie sa vada acel tricolor difuzat . Si poate nu am sa uit sa-ti aduc un diapozitiv cu un buchet de flori de camp , pe care le-am strans odata
Zamolxis, nu, nu ma supar:) Doar ca ala rosu nu e perete ci podea, albastru e peretele, iar ala e un servet alb, nu o masa de platic (nu prea avea cum sa coboare umbra in caz ca era masa, nu-i asa?) :) Citesc cu drag orice comentariu, deci te mai astept. O zi frumoasa!
O floare...e o floare,indiferent de specie,sau daca e crescuta in sera sau in salbaticie...Si un urs,vulpe...etc,...din spatele gratiilor unei gradini zoologice, tot vulpe si urs ramane.E un om norocos d-na Claudia Mihai!:)Felicitari!
Multumesc, zgripti. Adevarul este ca o floare n-are voie sa fie trista, nici... murdara. Asa cum nici unei femei nu-i sade bine trista. Dar noi suntem vesele si ne bucuram de toate cele, si de nu-s perfecte, asa-i?:) Pup!
Draga acidula Poate doar sa incerc marea cu.. degetul in materie de pictura:) Ma bucur tare ca-ti place dedicatia mea si, desi am mai modificat pe ici pe colo, ideea ramane aceeasi. Este facuta cu mare drag. Sa ai noroc la nepotel!
mi-e draga floarea soarelui :) ma bucur ca ai adus-o pe panza! un critic ar sti ce sa spuna,eu nu:)poate doar ca mi-ai trezit dorinta de a-mi cumpara si eu panza si culori.Nu stiu daca voi reusi sa pun pe panza gandurile mele,dar as incerca.Nu am pictat niciodata dar forta ta ma motiveaza:)daca imi doresc cu adevarat sigur voi reusi:)(ca trebuie doar 1%talent,restul doar munca,pe asta mizez-la tine raportul e invers) Iti multumesc ca pictezi,zilnic astept sa postezi ceva, astept si un peisaj mai degraba.chestiile astea statice parca te incorseteaza,nu te regasesc in ele.te percep mult mai zburdalnica:)
Uite o provocare. Daca faci tu un peisaj, pe cuvant ca ma voi incumeta si eu:) Pana atunci, mi se pare greu, foarte greu, cu tot cu cei 99% presupusi de tine. Promit sa postez pictura ta pe blogul meu, asa, sa imi dau singura cu stang-n dreptu. Orice tehnica ai adopta, sigur vei picta mai bine decat mine peisaje. Ti-o spun cu mana pe inima:)) Multumesc, te mai astept!
Sunt datoare cu o explicatie, mai noului meu critic, zamolxis:) Asta ca sa nu creada cineva ca vorbeste in necunostinta de cauza. Si, mai ales, sa vada ca sunt deschisa si la critica mai putin favorabila:) Da, era un servet alb sub vaza de flori, si ca sa nu mai existe confuzii, l-am facut un servet cu patratele. Si da, fundalul era mohorat si l-am luminat putin. Am incercat sa las si pictura initiala, dar nu stiu cum. Sa auzim de bine!
FLOAREA SOARELUI....este fata care il iubeste dintotdeauna pe flacaul soare....dar iubirea ei e neimpartasita....asa ca ea creste numai cu fata spre el,cu petalele galbene ca razele lui,vesnicia o face sa se uite numai spre el,intr-o continua adoratie....poate intr-o zi el se va cobora din imparatia lui aurita si ii va da un sarut....este cea mai trista si cea mai frumoasa floare....este FLOAREA SOARELUI :)
Mihaela, ti-am regasit "Jurnalul de pictura", si sunt incintat ca ai ales sa devii si membra a retelei culturale altmarius. Este o retea in care pictura, arta in general se afla la locul ei de merit; in afara paginilor propriiale unor pictori cum ar fi Horia Cucerzan, Maria si Nick Sava, Maia Martin, mai pot fi gasite pagini si grupuri de teoria si istoria artei: grupurile altmariusart si Confluenta arteloe te asteapta sa le vizitezt si sa le onorezi cu prezenta ta.
Altmarius, iti multumesc pentru vizita si, poate, ma vei ajuta sa-mi spui care dintre cei de pe altmariusart impartasesc aceeasi pasiune, pictura. Te mai astept, o zi frumoasa!
esti noul meu semn de carte! imi incanti privirea si sufletul, imi colorezi viata! toata admiratia!
era o vorba parca-oamenii cu adevarat inteligenti sunt multilaterali.ai fost inzestrata cu o multime de abilitati!daca si vointa ta e pe masura atunci orice iti poate reusi!numai de bine!
Îmi aminteşti de titlul albumului lui McCartney, Flowers In The Dirt. Săracele două petale, se dau cu paraşuta spre o masă luminoasă, albă, chit că e din plastic. Tencuiala roşie,neterminată, îmi pare superbă de aici, dacă nu mă apropii prea mult :) Fetele astea izbucnite la colţ vor soarele din care se trag. Mmm, şi dacă tulpinile ar fi mai rumenite, poate aş scăpa de obsesia verdelui de C.F.S. (Combinatul de Fibre Sintetice din frumosul meu oraş -care acum a dat faliment), verde din helăncile, verde din baticurile, verde din pardesiurile, verde chiar şi din umbrelele fetelor care umpleau tramvaiele venind şi plecând dinspre sfânta muncă de la oraş. Scuză-mi critica, Misha. Am prins vremuri în care sărăcia şi stereotipiile acelei epoci mă demolau. Ce noroc am avut c-am fugit să fac armata. După ce am terminat-o, s-a terminat coşmarul. Şi încet, încet, pe an ce trecea, s-a spulberat şi câte un vis, până nu au mai rămas decât degetele de la o mână. Din verdele de C.F.S. ne-a rămas atotpătrunzătorul gri. După blocuri.
RăspundețiȘtergereHai sa-ti mai spun si eu ce flori mai rad spre soare in perioada asta.
RăspundețiȘtergereSunt macii si albastrelele din lanurile de grau neierbicidate. Si pentru cel ce apreciaza frumosul este o bucurie sa vada acel tricolor difuzat . Si poate nu am sa uit sa-ti aduc un diapozitiv cu un buchet de flori de camp , pe care le-am strans odata
Zamolxis, nu, nu ma supar:) Doar ca ala rosu nu e perete ci podea, albastru e peretele, iar ala e un servet alb, nu o masa de platic (nu prea avea cum sa coboare umbra in caz ca era masa, nu-i asa?) :) Citesc cu drag orice comentariu, deci te mai astept. O zi frumoasa!
RăspundețiȘtergereDraga pic, modele sunt destule, mester sa fie:)) Cred ca ma voi rezuma la portrete:)) O zi faina sa ai. Pup.
RăspundețiȘtergereO floare...e o floare,indiferent de specie,sau daca e crescuta in sera sau in salbaticie...Si un urs,vulpe...etc,...din spatele gratiilor unei gradini zoologice, tot vulpe si urs ramane.E un om norocos d-na Claudia Mihai!:)Felicitari!
RăspundețiȘtergereOOOOOOO, superb!
RăspundețiȘtergereMultumesc mult, Misha!
Deocamdata, scrabblista din mine a ramas fara cuvinte... normale (ca AMBLIPODELE si OCTOPOZII nu cred sa-mi fie de vreun folos in momentul asta...-))
Chiar, ce-ar fi sa-ncerci si marea cu pensula?
Sau Dunarea, intre Drobeta si Calarasi... Dar pe-acolo cred ca-s alte vietati.
Mi-ai facut o mare bucurie, nu mi s-a mai dedicat vreodata un tablou. Mai ales ca, peste vreo 2-3 saptamîni, voi fi (vai) bunicuta...
Multumesc mult!
Superb :) extraordinar !!! Maci? Pe cand si o portie de maci?:) Felicitari!!!
RăspundețiȘtergereMultumesc, zgripti. Adevarul este ca o floare n-are voie sa fie trista, nici... murdara. Asa cum nici unei femei nu-i sade bine trista. Dar noi suntem vesele si ne bucuram de toate cele, si de nu-s perfecte, asa-i?:) Pup!
RăspundețiȘtergereDraga acidula
RăspundețiȘtergerePoate doar sa incerc marea cu.. degetul in materie de pictura:) Ma bucur tare ca-ti place dedicatia mea si, desi am mai modificat pe ici pe colo, ideea ramane aceeasi. Este facuta cu mare drag. Sa ai noroc la nepotel!
draga anonim, tocmai ce spuneam ca trebuie sa ma las pictat flori... si tu imi ceri maci... Ioi, Doamne, ca nu ma mai inteleg cu voi :)))
RăspundețiȘtergereioi doamne draga imi esti! :P
RăspundețiȘtergeremi-e draga floarea soarelui :)
RăspundețiȘtergerema bucur ca ai adus-o pe panza!
un critic ar sti ce sa spuna,eu nu:)poate doar ca mi-ai trezit dorinta de a-mi cumpara si eu panza si culori.Nu stiu daca voi reusi sa pun pe panza gandurile mele,dar as incerca.Nu am pictat niciodata dar forta ta ma motiveaza:)daca imi doresc cu adevarat sigur voi reusi:)(ca trebuie doar 1%talent,restul doar munca,pe asta mizez-la tine raportul e invers)
Iti multumesc ca pictezi,zilnic astept sa postezi ceva, astept si un peisaj mai degraba.chestiile astea statice parca te incorseteaza,nu te regasesc in ele.te percep mult mai zburdalnica:)
Uite o provocare. Daca faci tu un peisaj, pe cuvant ca ma voi incumeta si eu:) Pana atunci, mi se pare greu, foarte greu, cu tot cu cei 99% presupusi de tine. Promit sa postez pictura ta pe blogul meu, asa, sa imi dau singura cu stang-n dreptu. Orice tehnica ai adopta, sigur vei picta mai bine decat mine peisaje. Ti-o spun cu mana pe inima:)) Multumesc, te mai astept!
RăspundețiȘtergereSunt datoare cu o explicatie, mai noului meu critic, zamolxis:) Asta ca sa nu creada cineva ca vorbeste in necunostinta de cauza. Si, mai ales, sa vada ca sunt deschisa si la critica mai putin favorabila:) Da, era un servet alb sub vaza de flori, si ca sa nu mai existe confuzii, l-am facut un servet cu patratele. Si da, fundalul era mohorat si l-am luminat putin. Am incercat sa las si pictura initiala, dar nu stiu cum. Sa auzim de bine!
RăspundețiȘtergereLanuri in vant/
RăspundețiȘtergereSoare /
Si florile lui.
Vara/
In zori/
Flori de soare.
Arigato gozaimashita!!
Nu m-a lasat cu vechea formula...cine stie?!
RăspundețiȘtergereCristi(Meikyo)
FLOAREA SOARELUI....este fata care il iubeste dintotdeauna pe flacaul soare....dar iubirea ei e neimpartasita....asa ca ea creste numai cu fata spre el,cu petalele galbene ca razele lui,vesnicia o face sa se uite numai spre el,intr-o continua adoratie....poate intr-o zi el se va cobora din imparatia lui aurita si ii va da un sarut....este cea mai trista si cea mai frumoasa floare....este FLOAREA SOARELUI :)
RăspundețiȘtergereDa, Nicol... cred ca tu ai fost si ramai o visatoare:) Mai rar asa dragoste! Pacat ca-i doar de-o.. vara:)
RăspundețiȘtergereMultumesc, meykio. Fromos, ca de obicei!
RăspundețiȘtergereMihaela, ti-am regasit "Jurnalul de pictura", si sunt incintat ca ai ales sa devii si membra a retelei culturale altmarius. Este o retea in care pictura, arta in general se afla la locul ei de merit; in afara paginilor propriiale unor pictori cum ar fi Horia Cucerzan, Maria si Nick Sava, Maia Martin, mai pot fi gasite pagini si grupuri de teoria si istoria artei: grupurile altmariusart si Confluenta arteloe te asteapta sa le vizitezt si sa le onorezi cu prezenta ta.
RăspundețiȘtergereAltmarius, iti multumesc pentru vizita si, poate, ma vei ajuta sa-mi spui care dintre cei de pe altmariusart impartasesc aceeasi pasiune, pictura. Te mai astept, o zi frumoasa!
RăspundețiȘtergereOricum,Mishule, daca dai de o anumita don'soara Marin pe site-ul domnului Marius,evit-o cat poti.E mai bine!
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereesti noul meu semn de carte!
RăspundețiȘtergereimi incanti privirea si sufletul,
imi colorezi viata!
toata admiratia!
era o vorba parca-oamenii cu adevarat inteligenti sunt multilaterali.ai fost inzestrata cu o multime de abilitati!daca si vointa ta e pe masura atunci orice iti poate reusi!numai de bine!
sufletimpresionat, iti multumesc. Cuvintele tale imi merg la suflet. Ca incepusera sa ma apese criticile :) Te mai astept. Sanatate!
RăspundețiȘtergere