Ar trebui să încep prin a-mi cere scuze modelului de azi. Dar, vorba ştim noi cui, există o explicaţie. Şi anume, că am îmbătrânit. Eu am îmbătrânit, şi pare că nu mai înţeleg tinereţea. Mă gândeam astăzi că, dacă aş fi nevăzătoare, aş încerca în zadar să intuiesc faţa unui tânăr. Nu tu riduri, nu tu chestii de-alea de expresie, săpate în ani. Nimic. Doar prospeţime. Îmi trecea prin minte – când îl pictam pe acest tânăr – că, dacă aş mângâia o piersică, senzaţia ar fi cam aceeaşi. Plăcut. Foarte plăcut gândul. Am o propunere. Am să-i spun modelului meu de acum, că, dacă mai riscă o dată şi, în plus, se roagă să trăiesc încă vreo 20 de ani, am să-l mai pictez o dată. Voi, dragii mei, aţi prins şmecheria, nu? Ideea este nu că va arăta el mai cu riduri peste 20 de ani, ci că eu, în anii aceştia, voi reuşi să fiu maestră şi voi putea picta la un cu totul alt nivel.
Cam ce ar trebui să înţelegeţi voi de aici? Doar că tinereţea e frumoasă şi plină de pasiune şi de veselie. Pictorul a fost trist. Şi da, pentru asta trebuie să îmi cer scuze.
Pe data viitoare, cu drag.
Respecte.
Orice copil culege fluturi, De dorul unei mangaieri... Povestea, din spatele povestii, nu se poate spune. Se tace. Unele povesti doar se soptesc. De TRISTETE n-am sa ma vindec niciodata. Doar VREAU! IUBIND!, caut copilul care vorbeste cu Ingerii. In fiecare om mare. Azi, drumul se scrie, pasii se fac. Nu stiu unde ne duce(?) dar… suntem pe drum. :) Si-am sa inchei cu vorbele minunate ale lui Pablo Neruda:
"Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi."
daca ai dispozitia necesara si timp,intra aici si citeste niste ..."ursuzenii" :) "http://justme-moments.blogspot.com/2009/10/tears.html" sau PENTRU CA..."http://theiana-fluturi.blogspot.com/2010/03/pentru-ca.html"
Meikyo, asa cum unii, cand scriu o carte, roaga un prieten sa-i faca niste desene, grafica, ceva, asa si eu - fara sa te rog - am jurnalul pigmentat cu haiku-uri. Frumoase! Multumesc!
Theiana, frumoase versuri, dar, parca, putin prea triste. Multumesc pentru comentariu. In concluzie, tineretea e frumoasa, ea, in sine. Iti spun eu, ca am vagi aduceri aminte:)) Pup!
Am auzit de baba novac, de corneliu baba, de baba dochia... De baba fhoenix, doar acuma. Glumesc:) Multumesc mult pentru cuvintele frumoase. Te mai astept, babooo !
Buna Misha!Ma intreb daca baiatul al carui portret l-ai pictat stie pe mainile cui a incaput :)...e un norocos!...sanatate multa si la cat mai multe picturi!
FELICITARI!!!Tristretea are frumusetea ei:)
RăspundețiȘtergereSunt de acord cu tine, anonim. E, cu siguranta, mai frumoasa tristetea decat un zambet stramb. Multumesc!!
RăspundețiȘtergerePe lac/
RăspundețiȘtergereDoar salcii/
Si ploaia.
In oglinda/
Reflexia timpului/
Unde sunt?
Alte 2 haiku pentru picturile tale minunate.
Arigato gozaimashita!
Orice copil culege fluturi,
RăspundețiȘtergereDe dorul unei mangaieri...
Povestea, din spatele povestii, nu se poate spune.
Se tace. Unele povesti doar se soptesc.
De TRISTETE n-am sa ma vindec niciodata. Doar VREAU! IUBIND!, caut copilul care vorbeste cu Ingerii. In fiecare om mare.
Azi, drumul se scrie, pasii se fac. Nu stiu unde ne duce(?) dar… suntem pe drum. :)
Si-am sa inchei cu vorbele minunate ale lui Pablo Neruda:
"Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca,
oftatul sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine
nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine
nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte sfaturile
"responsabile". Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul din el insusi."
daca ai dispozitia necesara si timp,intra aici si citeste niste ..."ursuzenii" :) "http://justme-moments.blogspot.com/2009/10/tears.html" sau PENTRU CA..."http://theiana-fluturi.blogspot.com/2010/03/pentru-ca.html"
"Doar că tinereţea e frumoasă şi plină de pasiune şi de veselie"
RăspundețiȘtergerenu sunt de acord! tinereatea are prospetime,cum spuneai mai sus, multa naivitate, multa incenta!
frumusetea ,pasiunea,veselia e data de suflet sau de caracter; poza ta de la profil imi arata o fata frumoasa,elevata,plina de energie creatoare:)
Meikyo, asa cum unii, cand scriu o carte, roaga un prieten sa-i faca niste desene, grafica, ceva, asa si eu - fara sa te rog - am jurnalul pigmentat cu haiku-uri. Frumoase! Multumesc!
RăspundețiȘtergereTheiana, frumoase versuri, dar, parca, putin prea triste. Multumesc pentru comentariu. In concluzie, tineretea e frumoasa, ea, in sine. Iti spun eu, ca am vagi aduceri aminte:)) Pup!
RăspundețiȘtergereAm auzit de baba novac, de corneliu baba, de baba dochia... De baba fhoenix, doar acuma. Glumesc:) Multumesc mult pentru cuvintele frumoase. Te mai astept, babooo !
RăspundețiȘtergereBuna Misha!Ma intreb daca baiatul al carui portret l-ai pictat stie pe mainile cui a incaput :)...e un norocos!...sanatate multa si la cat mai multe picturi!
RăspundețiȘtergereOhoo... si ce norocos... Iti dai seama ce iesea din portretul lui daca se lasa pe mana unui pictor?!! :)) Multumesc pentru aprecieri, Nicol!
RăspundețiȘtergere