Am fost la Galeria de Artă din oraşul meu, să mai stau la taclale cu doamna din spatele tejghelei şi, normal, să mă uit lung şi cu admiraţie maximă la tablourile expuse de pictori renumiţi. Am tras cu ochiu’ şi la preţuri. Aşa, în caz că voi avea nişte bani să-mi prisosească… Am întrebat-o cât costă un şpaclu. S-a uitat zâmbind la mine şi mi-a zis: spatulă vreţi să spuneţi? Am prins în obraji instant o culoare mai vioaie, de inginer intelectual. Din vorbă-n vorbă, i-am spus că eu încă nu am un stil şi că la mine nu seamănă o pânză cu alta. Răspunsul ei a fost unul tipic ardelenesc: la ce vă trebuie stil, doamnă, că doar le semnaţi, nu?
În speranţa că vă bucuraţi împreună cu cineva drag de postările mele, Pe mâine!
De cand ai deschis aceasta expozitie de arta, intru, privesc si ma amuz. Ce privesc? Iti privesc compozitiile, le admir, si imi vine sa imi cumpar si eu un rand de cuie pe un cuier pentru a expune cateva opere de ale mele. Dar cand ajung la feronerie in anticul magazin Central, realizez ca eu am cuier acasa, am si cuie infipte in el, dar nu am tablouri. Na, ce ma fac? Daca nu imi mut gandul, ma pomenesc intr-o zi cu o frumoasa expozitie de cuiere. Ma bucur pentru tine ca ai gasit ceva ce sa iti umple sufletul de satisfactie. Si sa stii, se vede de la o posta. De asta tot dau buzna pe la voi, imi place cum te vad. Bun. Ti-am zis ce privesc cand intru aici, dar nu ti-am zis de ce ma amuz. Ma amuz citind jurnalul tau, scris intr-un stil atat de mucalit. Si acum te pup, si iti spun si eu o vorba mare, mare: noi oamenii suntem ceea ce vrem sa fim. Chestiunea am citit-o, nu sunt eu in stare de atata profunzime, si citatul original suna putin diferit, si avea si explicatii. Ideea insa, este minunata. Recomand cartea "Conversatii cu Dumnezeu". Te sarut, Andrfa
Ce-ai zice sa scriem impreuna textele pentru jurnal? De multa vreme n-am ras asa bine!! Acu, sunt doua variante: ori suntem amandoua pe-o minte, ori ne lipseste amandurora ceva:) Oricum, simtul umorului e clar ca nu ne lipseste. Multumesc pentru aprecieri. Tu investeste in cuiere, ca voi deschide o expozitie cat de curand si in blocul tau... deci, avantaj tu:)) Cu drag, Misha
Facem cum spui tu. Dar te rog un singur lucru. Nu divulga nimanui ce anume ne lipseste. Nu de alta, dar nu o sa ne creada nimeni. Amandoua atat de talentate... Mai bine sa zica lumea ca suntem pe o minte. Te mai pup o data si ma semnez: Andrfa. P.S. spune-mi te rog, mi-am scris numele corect? numai tu poti fi intrebata acest lucru, pentru ca tu, pe langa multele tale talente, te-ai priceput de minune sa imi gasesti acest nume scena atat de potrivit. Si sunt mandra. :)) (bag si eu chestii de astea, doua pucte si paranteze, ca nu am o poza cu mine recenta, in care rad).
Buna Misha,foarte foarte frumos tabloul tau.Vroiam a iti spun ca alataieri am fost sa haladui prin Unirea pana m-am intalnit cu prietena mea.Si am intrat intr-un mic butic,in care erau expuse creatiile unor artisti plastici.Pai sa imi ierti ignoranta scumpa mea,dar erau acolo niste mazgalitrui,ziceai ca le-a facut copilul de trei ani al prietenei mele cand si-a bagat mainile in uleiuri si culori.Si costau.....niste bani frumosi!Pai ma gandeam la picturile tale,care transmit ceva,ai putea sale vinzi de doua ori mai scump decat alea.Sunt frumoase si se simte ca sunt facute cu pasiune.Felicitari pentru ele!
Ma apuca asa, o stare de fericire, cand citesc ce-mi scrii, draga Nicol:) Da, le fac cu pasiune. Atata pasiune, ca uneori uit sa si mananc pana seara. Mai, cu vandutul, ce sa zic. Ar fi o chestie, ca pensia mea e cam "ingusta" pentru noua mea pasiune. O seara frumoasa! Misha
Servus Misha,
RăspundețiȘtergereDe cand ai deschis aceasta expozitie de arta, intru, privesc si ma amuz. Ce privesc? Iti privesc compozitiile, le admir, si imi vine sa imi cumpar si eu un rand de cuie pe un cuier pentru a expune cateva opere de ale mele. Dar cand ajung la feronerie in anticul magazin Central, realizez ca eu am cuier acasa, am si cuie infipte in el, dar nu am tablouri. Na, ce ma fac? Daca nu imi mut gandul, ma pomenesc intr-o zi cu o frumoasa expozitie de cuiere. Ma bucur pentru tine ca ai gasit ceva ce sa iti umple sufletul de satisfactie. Si sa stii, se vede de la o posta. De asta tot dau buzna pe la voi, imi place cum te vad. Bun. Ti-am zis ce privesc cand intru aici, dar nu ti-am zis de ce ma amuz. Ma amuz citind jurnalul tau, scris intr-un stil atat de mucalit. Si acum te pup, si iti spun si eu o vorba mare, mare: noi oamenii suntem ceea ce vrem sa fim.
Chestiunea am citit-o, nu sunt eu in stare de atata profunzime, si citatul original suna putin diferit, si avea si explicatii. Ideea insa, este minunata. Recomand cartea "Conversatii cu Dumnezeu". Te sarut, Andrfa
Ce-ai zice sa scriem impreuna textele pentru jurnal? De multa vreme n-am ras asa bine!! Acu, sunt doua variante: ori suntem amandoua pe-o minte, ori ne lipseste amandurora ceva:) Oricum, simtul umorului e clar ca nu ne lipseste. Multumesc pentru aprecieri. Tu investeste in cuiere, ca voi deschide o expozitie cat de curand si in blocul tau... deci, avantaj tu:))
RăspundețiȘtergereCu drag, Misha
Facem cum spui tu. Dar te rog un singur lucru. Nu divulga nimanui ce anume ne lipseste. Nu de alta, dar nu o sa ne creada nimeni. Amandoua atat de talentate... Mai bine sa zica lumea ca suntem pe o minte. Te mai pup o data si ma semnez: Andrfa.
RăspundețiȘtergereP.S. spune-mi te rog, mi-am scris numele corect? numai tu poti fi intrebata acest lucru, pentru ca tu, pe langa multele tale talente, te-ai priceput de minune sa imi gasesti acest nume scena atat de potrivit. Si sunt mandra. :)) (bag si eu chestii de astea, doua pucte si paranteze, ca nu am o poza cu mine recenta, in care rad).
Buna Misha,foarte foarte frumos tabloul tau.Vroiam a iti spun ca alataieri am fost sa haladui prin Unirea pana m-am intalnit cu prietena mea.Si am intrat intr-un mic butic,in care erau expuse creatiile unor artisti plastici.Pai sa imi ierti ignoranta scumpa mea,dar erau acolo niste mazgalitrui,ziceai ca le-a facut copilul de trei ani al prietenei mele cand si-a bagat mainile in uleiuri si culori.Si costau.....niste bani frumosi!Pai ma gandeam la picturile tale,care transmit ceva,ai putea sale vinzi de doua ori mai scump decat alea.Sunt frumoase si se simte ca sunt facute cu pasiune.Felicitari pentru ele!
RăspundețiȘtergereMa apuca asa, o stare de fericire, cand citesc ce-mi scrii, draga Nicol:) Da, le fac cu pasiune. Atata pasiune, ca uneori uit sa si mananc pana seara. Mai, cu vandutul, ce sa zic. Ar fi o chestie, ca pensia mea e cam "ingusta" pentru noua mea pasiune.
RăspundețiȘtergereO seara frumoasa!
Misha